Copilul meu vorbește cu ChatGPT despre ce simte. Devine inteligența artificială confidentul adolescenților?

Inteligența artificială face parte din viața noastră de zi cu zi. De la redactarea unui mesaj și rezolvarea unei probleme școlare până la organizarea activităților personale, avem aproape permanent la dispoziție un instrument digital pregătit să ne ofere răspunsuri. ChatGPT și alte platforme similare au devenit accesibile inclusiv adolescenților, care le folosesc nu doar pentru teme sau documentare, ci și pentru întrebări personale.

Foto: Shutterstock

Ce se întâmplă însă atunci când un adolescent începe să discute cu inteligența artificială despre propriile emoții, despre conflictele cu părinții, dificultățile de integrare socială sau problemele psihologice cu care se confruntă? Deși aceste instrumente pot genera răspunsuri care par empatice și bine argumentate, ele nu pot înlocui sprijinul emoțional oferit de oameni și nici intervenția unui specialist calificat. Pentru părinți, această nouă realitate digitală aduce o provocare importantă, respectiv cum pot identifica momentul în care utilizarea unui instrument AI depășește simpla informare și se transformă într-o formă de consiliere improvizată?

AI-ul devine consilierul de serviciu

Adolescența este o perioadă caracterizată de schimbări emoționale, sociale și identitare. Nevoia de independență, dorința de a fi acceptat și dificultatea de a discuta anumite probleme cu adulții pot determina un adolescent să caute sprijin în alte medii. Inteligența artificială oferă câteva avantaje aparente pornind de la faptul că este disponibilă permanent, răspunde aproape instantaneu, nu manifestă vizibil dezaprobare și ajungând la faptul că poate susține conversații lungi despre subiecte personale. Pentru un adolescent care se simte neînțeles sau care evită să vorbească despre propriile probleme, un chatbot poate părea interlocutorul ideal.

Totuși, ce e de făcut atunci când tânărul începe să confunde un răspuns generat automat cu o formă autentică de înțelegere și consiliere?

Instrumentele AI nu au emoții, experiențe personale sau empatie umană. Ele pot reproduce limbajul empatic, însă acest lucru nu înseamnă că înțeleg suferința în sensul în care o face o persoană. De asemenea, un chatbot generalist nu are pregătirea clinică, responsabilitatea profesională și capacitatea de evaluare a unui psiholog sau psihiatru. Un răspuns aparent încurajator poate fi incomplet, nepotrivit sau chiar periculos, mai ales atunci când adolescentul traversează o perioadă de vulnerabilitate emoțională.

Un caz care a atras atenția internațională este cel al lui Adam Raine, un adolescent american de 16 ani care a murit prin suicid în aprilie 2025. În august același an, părinții săi au intentat un proces împotriva companiei OpenAI, dezvoltatorul ChatGPT, susținând că, în urma unor conversații repetate, chatbotul ar fi validat gândurile suicidare ale adolescentului și ar fi oferit răspunsuri periculoase, contribuind la agravarea situației sale. Potrivit relatărilor Reuters, compania a transmis condoleanțe familiei și a recunoscut că mecanismele sale de siguranță pot deveni mai puțin fiabile în conversațiile îndelungate, anunțând măsuri de îmbunătățire. Responsabilitatea juridică a companiei și legătura cauzală invocată de familie fac obiectul procedurilor judiciare, acuzațiile nefiind echivalente cu o hotărâre definitivă.

Acest caz evidențiază riscurile pe care le poate presupune utilizarea inteligenței artificiale drept principală sursă de sprijin în situații de criză psihologică.

Ce ar trebui să facă părinții când descoperă că adolescentul se confesează unui chatbot?

Descoperirea faptului că propriul copil discută frecvent cu ChatGPT despre probleme personale poate provoca îngrijorare, cu toate acestea, prima reacție nu ar trebui să fie interzicerea aplicației sau reproșurile, tocmai pentru că aceste intervenții restrictive ar putea impulsiona copilul să reacționeze în opoziție.

Înainte de orice, părintele trebuie să înțeleagă de ce adolescentul a ales această formă de comunicare. Este vorba despre simplă curiozitate? Îi este dificil să vorbească despre propriile emoții și se teme că va fi judecat sau traversează o perioadă în care simte că nu are pe cine să se bazeze? Aceste întrebări sunt importante deoarece utilizarea frecventă a unui chatbot pentru discuții emoționale nu indică foarte clar existența unei probleme psihologice, dar  poate reprezenta un semnal că adolescentul are nevoie de mai multă comunicare, de sprijin sau de un spațiu în care să se simtă ascultat.

Părinții pot începe abordarea subiectului printr-o conversație deschisă, fără acuzații. În loc de acuze și reproșuri, explorarea motivelor pentru care copilul recurge la AI pentru confesiuni poate deschide o comunicare autentică. Este important ca adolescentului să i se explice diferența dintre un instrument care generează răspunsuri și un specialist care poate evalua situația în context, poate identifica semnale de alarmă și poate interveni în mod responsabil.

Dacă părintele observă schimbări persistente de comportament, retragere socială, anxietate accentuată, tristețe prelungită sau alte semne de suferință emoțională, este recomandată solicitarea unei evaluări de specialitate. Sprijinul psihologic nu trebuie privit ca o măsură extremă, rezervată exclusiv situațiilor grave, el putând fi util și atunci când adolescentul întâmpină dificultăți de adaptare, probleme relaționale sau provocări pe care nu știe cum să le gestioneze.

În România există inclusiv organizații și asociații care oferă servicii gratuite de sprijin și consiliere psihologică pentru copii și adolescenți, în funcție de programele disponibile și de criteriile de eligibilitate.

Mai jos iată o listă realizată de Asociația The Social Incubator cu organizații care pot furniza ajutor în sprijinul psihologic și psihoterapie:

https://asociatiasocialincubator.org/unele-usi

În situațiile în care există un pericol imediat pentru viața sau siguranța adolescentului, părinții trebuie să solicite ajutor de urgență, fără a aștepta răspunsul specialistului.

Cum folosim corect inteligența artificială atunci când avem nevoie de consiliere?

Inteligența artificială nu trebuie privită exclusiv ca un pericol pentru că folosită responsabil poate reprezenta un instrument util pentru informare, documentare și pregătirea unor discuții cu specialiștii. De exemplu, un adolescent poate utiliza ChatGPT pentru a înțelege, la nivel general, ce presupune anxietatea, care este diferența dintre stres și o tulburare psihologică sau ce tipuri de specialiști oferă sprijin în diferite situații.

De asemenea, acesta poate solicita exemple de întrebări pe care să le adreseze unui psiholog, informații despre desfășurarea unei prime ședințe de consiliere sau explicații accesibile despre anumite concepte din psihologie și educație. Totuși, aceste răspunsuri trebuie tratate ca informații orientative, nu ca diagnostice, recomandări terapeutice individualizate sau adevăruri incontestabile. Un chatbot poate genera informații incorecte, poate interpreta greșit contextul și poate oferi răspunsuri convingătoare chiar și atunci când acestea nu sunt suficient fundamentate. Mai mult, nu toate informațiile personale sau sensibile ar trebui introduse într-o platformă AI, fiind necesară atenție și protejarea confidențialității. Din acest motiv, adolescenții trebuie încurajați să verifice informațiile din surse credibile și să înțeleagă că sprijinul psihologic presupune mai mult decât citirea unor răspunsuri care par la prima vedere bine construite.

În consilierea educațională și psihologică relația umană are o importanță fundamental pentru că observarea comportamentului, înțelegerea contextului familial și social, responsabilitatea profesională și adaptarea intervenției la nevoile persoanei nu pot fi reduse la o conversație cu un algoritm.

Inteligența artificială poate fi primul loc în care un adolescent îndrăznește să formuleze o întrebare dificilă, dar e important să nu devină și singurul loc în care caută răspunsuri.

Articol scris de Adriana Stanciu, consultant educațional